Lehekülg: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Luule 2009-10-21 (6106 hits
)
În munți
:
Luule 2009-10-26 (8544 hits
)
În muzeu
:
Luule 2009-10-26 (5715 hits
)
În pacea mută
:
Luule 2009-10-21 (6632 hits
)
Inima
:
Luule 2005-06-08 (8307 hits
)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Luule 2004-06-26 (7624 hits
)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2005-07-16 (10699 hits
)
Lăcaș străbun
:
Luule 2005-07-29 (7525 hits
)
Lacrimi
: cântece fără țară
Luule 2010-03-13 (8950 hits
)
Lacul
:
Luule 2005-05-08 (11799 hits
)
Lupul
:
Luule 2009-10-26 (14008 hits
)
Mare aeternum
:
Luule 2009-10-26 (9343 hits
)
Moștenire
:
Luule 2009-10-26 (7340 hits
)
Nepotrivire
:
Luule 2005-06-24 (6674 hits
)
Noapte
:
Luule 2009-10-13 (5778 hits
)
Noi
:
Luule 2002-12-06 (52808 hits
)
O clipă
:
Luule 2005-06-08 (17928 hits
)
O lacrimă
:
Luule 2002-10-24 (22393 hits
)
O ramura intarziata
:
Luule 2002-06-30 (16537 hits
)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Luule 2010-03-13 (6179 hits
)
Oltul
:
Luule 2006-04-05 (22148 hits
)
Pace
:
Luule 2009-10-30 (24901 hits
)
Părăsit
:
Luule 2009-10-30 (8539 hits
)
Pe înserate
:
Luule 2009-10-12 (6330 hits
)
Plugarii
:
Luule 2005-04-09 (34376 hits
)
Poet
:
Luule 2005-07-16 (6372 hits
)
Poveste veche
:
Luule 2010-12-04 (8867 hits
)
Pribeag
:
Luule 2009-10-30 (6969 hits
)
Profetul
:
Luule 2009-10-30 (6504 hits
)
Răsună toaca...
:
Luule 2009-10-11 (5531 hits
)
Reîntors
:
Luule 2009-10-12 (5915 hits
)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2010-03-13 (7726 hits
)
Rugăciune
:
Luule 2003-05-28 (47332 hits
)
Sângele
:
Luule 2010-04-28 (5085 hits
)
Sara
: poezii pentru copii
Luule 2005-07-19 (31301 hits
)
Singur
:
Luule 2005-06-25 (10978 hits
)
Solus ero
:
Luule 2009-10-11 (5745 hits
)
Străinul
:
Luule 2003-05-29 (15280 hits
)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Luule 2010-03-13 (5548 hits
)
Toamna
: pentru copii
Luule 2005-11-07 (331798 hits
)
Trage-ti oblonul
:
Luule 2002-11-15 (12288 hits
)
Trandafiri
:
Luule 2005-07-03 (13300 hits
)
Trecutul
:
Luule 2008-06-22 (13395 hits
)
Lehekülg: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biograafia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Soovitame Lugeda
